joi, 4 aprilie 2013

ROMA - PROSTITUȚIA XXXX



Există dovezi materiale clare și mărturii scrise de autori antici care dovedesc că prostituția organizată se practica extins în perioada medie și târzie a Imperiului Roman. Aceasta nu înseamnă că "cea mai veche meserie a lumii" era o creație a bunăstării crescânde a romanilor. Era o latură a modului de viață în toate statele, sau societății antice. Pragmatismul roman s-a manifestat și în acest domeniu, prin localizarea stabilimentelor prostituției în fiecare cetate. Ca exemplu poate fi dat bordelul din Pompei cu picturile sale licențioase, dar și reclama imprimată pe piatra unui trotuar al cetății Efes din Asia Mică. Multe alte dovezi materiale nu au fost nominalizate, ca importante, de către arheologi și nici de cercetătorii istorici.
La Roma prostituția a dat și dovezi de departajarea clienților pe criterii de avere și de încredere. Aici au existat stabilimente de "pierzanie" cu regim special, în ceea ce privește costul serviciilor și, ca urmare admiterea anumitor clienți. Acest fapt a fost dovedit și de descoperirea unor tezaure de monede speciale, menite numai pentru accesul în bordeluri, monede care nu aveau inscripționată o valoare ci numai scene erotice. Ele sunt, în realitate un fel de fise de acces, pe care clienții le procurau la anumite valori și pe care le foloseau la intrarea în stabilimentele de elită.
Cea mai veche meserie din lume a devenit "o industrie" bine pusă la punct, în Roma, iar descoperirile arheologice recente arată cât de bine organizaţi erau patronii stabilimentelor specifice. Cei care doreau să meargă la bordel trebuiau să dețină o monedă specială, care avea pe o parte o scenă erotică, iar pe alta un număr roman. Este foarte probabil ca patronii să nu fi acordat oricărui bărbat aceleemonede-fise, ci să-și aleagă clientela.