miercuri, 3 aprilie 2013

ROMA - TEMPLUL LUI ESCULAP XXXX


O legendă povestește că insula Tiberina s-a format pe timpul expulzării ultimului rege, Tarquinius Superbus (509 e.A), prin resturile vegetale provenite de pe Câmpul lui Marte și aruncate de populație în Tibru. Insula era legată de maluri prin două poduri, Podul Cestius și Podul Fabricius.
Ea a adăpostit puține temple, dedicate unor diverse zeități, dar cel mai important a fost cel dedicat lui Esculap (zeul medicinei), construit între anii 292-289 e.A, fapt ce atestă că insula era destinată îngrijirilor medicale. In prezent, insula Tiberina deține încă spitale.
Este probabil că insula a avut un rol de pivot important încă din epoca fondării Romei, cu rol de zonă strategică și comercială. Situată în afară de pomerium pe timpul Republicii, insula  Tiberina a fost integrată în teritoriul orașului numai pe timpul Imperiului. Astăzi, forma ei generală nu se aseamănă decât vag cu forma cea străveche. Este mult mai mică decât cea din antichitate (270 metri x 70 metri aproximativ).
Tot în antichitate insula a mai primit două supranume, pe cel de insula Esculap, sau de insula șarpelui de la Epidaur, în amintirea venirii la Roma a zeului medicinei de la Epidaur metamorfozat în șarpe. Pe timpul evului mediu, ea a primit și numele  de insula Lyaconia. Originea acestei denumiri este foarte obscură. Totodată, este posibil ca insula să datoreze numele lui Lycaon, sau Lycaoniei, regiune din Asia Mică devenită provincie romană. Ca efect, în antichitate, o statuie situată pe insulă trebuia să aminteasă  de regele Arcadiei, Lycaon, sau de regiunea Lycaonia. Astăzi insula este cunoscută și sub numele de insula di San Bartolomeo, numire legată de biserica cu același nume care se găsește pe ea.
Templul lui Esculap, a fost edificiul cel mai vechi al insulei. In anul 293 e.A, Roma a fost devastată de o epidemie de pestă. In fața amplorii dezastrului și după ce s-au consultat Cărțile Sibiline, o ambasadă s-a deplasat la Epidaur, în Argolida, pentru a invoca ajutor de la o divinitate străină, grecul Asklepios, tatăl și protectorul artei medicale. Trirema romană a revenit cu șarpele sacru, simbol al zeului Esculap. Acela a părăsit nava și s-a dus pe insula Tiberina unde a dispărut, arătând astfel locul unde zeul medicinei avea intenția de a-și fixa locul. Acest cult, adus la Roma, în anul 291 e.A, demonstrează influența lumii elenistice în cea romană.
Insula a păstrat amintirea acestui eveniment. Se zice, deasemenea, că forma sa a copiat pe cea a prorei navei care a adus de la Epidaur, pe Esculap, zeul medicinei. Pentru a aminti călătoria triremei și pentru a sublinia asemănarea cu ea, s-a dat insulei forma unei nave în mod artificial (mai există vestigii importante a acelei decorații), iar în centrul insulei un obelisc figura catargul navei.
Templul lui Esculap, înconjurat de un portic care primea pe pelerinii bolnavi, dădea insulei caracterul ei sacru, căci se atribuiau zeului medicinei însănătoșiri miraculoase. Numeroase inscripții, ca și amenajările ex-voto și dedicațiile către divinitate, care au fost regăsite pe insulă, au păstrat amintirea și au demonstrat recunoștința acordată zeului. Inscripțiile din epoca republicană, găsite pe insulă, au fost aproape toate religioase.
Restaurat sub imperiu, templul a fost închis de către creștini, apoi distrus. Amplasamentul său a corespuns cu cel al bisericii actuale San Bartolomeo. De altfel, au rămas puține vestigii antice pe insula Tiberina.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu