luni, 28 februarie 2011

TRONUL ROMEI - CURS MONETAR ORIENTATIV SI PRETURI

Cursul de schimb al monedelor romane și puterea lor de cumpărare în sec. 1-2 e.N

1 Aureus = 25 Denari
1 Denar  =   4 Sesterti
1 Sestert =  2 Dupondii
1 Dupondius = 2 Ași de cupru
Aceste echivalențe s-au aflat într-o contină schimbare

Un alt exemplu din acea perioada: 1 aureus = 25 denari de argint = 50 quinari de argint =100 sesterti de bronz = 200 dupondii de bronz = 400 ași de cupru

Aureus



Aureus
Moneda de aur a Imperiului roman, Aureus, a fost emisă în mod regulat între sec. 1 e.A și începutul sec.al 4-lea e.N. Cele mai vechi monede de aur au fost cele cu cap Jnus, care cântăreau în jurul a 6,8 gr, datând din anii 218-216 e.A, urmate imediat, între 212-209 e.A. de emisiunile cu capul lui Marte și cu vultur. Intre Sulla și Augustus, Aureus a avut valori foarte inegale. In vremea lui Sulla s-au emis monede Aureus de 10,8 gr, iar sub Pompeius de 9 gr. Caesar a bătut Aureus de 8,19 gr, ceea ce era egal cu 25 de dinari și 100 de sesterți. Sub Augustus, un Aureus cântărea 7,8 gr, apoi a scăzut la 7,3 grame pe timpul lui Nero. După acela a urmat o revalorizare ușoară și o perioadă foarte bogată în emisiuni. De la Commodus greutaea a scăzut un timp, ca apoi să crească la 6,55 gr pe timpul lui Caracalla. De la Elagabalus la Aurelianus valoarea monedelor de aur a fost incostantă. Sub Postumius s-au emis Aureus de 7 gr, coborând în vremea lui Trebonianus Gallus și Valerianus la 3,4 gr. Diocletianus a încercat o redresare a monedei la 4,68 gr, la 5,45 gr și 6,55 gr. Constantinus I-ul a fixat greutatea la  4,54 gr, în 312 e.N. Din acea perioadă (309 e.N.) moneda de aur a primit numele de Solidus, denumire care s-a păstrat până în epoca bizantină timpurie. Subdiviziunile monedei de aur romane n-au avut un caracter permanent, ci unul sporadic. Mai bine cunoscut a fost Quinar-ul de aur, reprezentând jumătate din Aureus și numit semis și pus în circulație de pe vremea lui Caesar. De la Severus Alexander a devenit o treime de Aureus, numită triens. Indiferent de mărimea și greutatea monedelor Aureus, puritatea aurului s-a menținut aproape constant la 99% (22 de carate de astăzi echivalează cu puritatea de 91,7 %). Datorită faptului că pentru impozite nu se acceptau decât monede de aur și de argint, valoarea unui Aureus în dinari a evoluat drastic pe fond inflaționist, dar și pe fondul devalorizării denarului (la plural dinari) prin scăderea cantității de argint. Astfel, în anul 301 e.N un Aureus a ajuns 833,3 dinari, iar în anul 324 e.N a ajuns 4359 dinari. In 337 e.N, la un timp după ce Constantin cel Mare a înlocuit Aureus cu Solidus, acesta a ajuns 275.000 de dinari, iar în cele din urmă, în 356 e.N, un Solidus a ajuns 4,6 milioane de dinari. Moneda Solidus avea un diametru mai mare decât Aureus și era mai plată. Moneda Aureus, cu un diametru mai mic și o grosime mai mare, se asemănase cu Denarul de argint.


 
Denar

Denar
Denarul a fost principala monedă romană de argint, cu cea mai largă răspândire. De dimensiuni mici, el a circulat și la popoarele vecine. Denarul a apărut la romani sub influența greacă (similar cu didrachm și drahma). O formă timpurie a denarului a apărut în anul 269 e.A, cu cinci ani înainte de începerea primului război punic.  Reluarea baterii de dinari  s-a produs în 211-210 e.A. Denarul a fost lent fenoli, adică devalorizat (fenoli = devalorizare). Greutatea Denarului în epoca republicană a fost de 3,9 gr și purta pe avers  efigia Romei cu coif și semnul de valoare X, alături de capete de zeități, personificări, etc. Pe revers avea Dioscurii, biga, triga, quadriga și o serie de scene mitologie. In vremea lui Caesar a fost redată efigia acestuia, prima reprezentare a unui dinast în monetăria romană. Dinarii emiși de Marcus Antonius au cunoscut o depreciere a titlui, având un conținut de 15% cupru. Odată cu instituirea imperiului, pe aversul Denarului a apărut constant efigia împăratului cu titulatura lui, iar pe revers, zeități, personifică, glorificări, etc. Sub Nero greutatea Denarului a scăzut la 3,4 gr. Treptat titlul și valoarea Denarului s-au depreciat. Sub Traian procentul de cupru a atins 20%, iar spre sfârșitul sec.al 2-lea și începutul celui de al 3-lea, sub Septimius Severus, în special, acesta a atins 50%. Incepând cu Caracalla, denarul a fost înlocuit cu altă monedă de argint, Antoninianus. Denarul a revenit pentru scurt timp pe vremea lui Severus Alexander, când s-a emis cu titlu și valoare foarte scăzută. După această dată, Denarul a cedat definitiv locul Antoninianului, care sa depreciat și el până la un conținut de numai 2% argint, cu scurgerea timpului.
Denarul roman a fost copiat înrocmai  de geto-daci, pe timpul lui Burebista.  Eptul este demonstrat și ștanțele găsite în cetatea dacică de la Tilișca.

Sestertius
 Sestertius era denumirea dată unei monede romane mici, de 2,50 ași și cu o greutate de numai 1,13 gr. Sestertius a fost emis odată cu Denarul pe timpul republicii și asvea valoarea a un sfert din valoarea lui. A circulat apoi sporadic între anii 50-44 e.A. și din nou în timpul lui Marcus Antonius, ca monedă de bronz. Numele de Sestertius a fost dat,în epoca imperială, începând încă de la Augustus. Prin reforma inițiată atunci, în anul 23 e.A, Sestertius a devenit o monedă mare de alamă, cu greutatea de 27,3 gr, diametrul de 32-34 mm și grosimea de 4 mm. Greutatea lui a scăzut treptat și s-a depreciat. După reforma lui Diocletianus a dipărut din circulație.
Monezile Dupondius și As au avut un caracter de monede divizionare pentru cele anterioare, dar au avut și propriile lor subdiviziuni și chiar multipli. Evoluția lor pe plan valoric, de greutate s-au format se încadrează studiilor pur numismatice, studii ce pot fi foarte ample și minuțioase.

Sestertius

Preturile prezentate sunt foarte orientative. Ele evoluau la perioade foarte scurte, în funcție de starea imperiului, de războaie, de războaie civile, de victorii, de cheltuielile militare pentru campanii, de înțelepciunea împăraților, de volumul capturilor de război, de o imflație naturală, de emisiunea monetară din diverse etape sub aspectul greutății în metal prețios, de anumite decizii prind sistematizarea monetară și de multe alte condiții, cele mai multe diferite de cele contemporane.    Prețurile au evoluat radical la distanțe lungi de timp, peste câteva decenii, sau peste secole, simțindu-se schimbarea radicală a condițiilor economice și financiare între decenii, dar mai ales între secole. Prețurile ce se prezintă mai jos au numai darul de fi un instantaneu istoric 
Prețuri orientative la îmbracaminte și încaltaminte
O pereche de incaltaminte la moda = 9 denari
O pereche de incaltaminte model senatorial = 6 denari
O pereche de incaltaminte standard, pentru femei = 3-4 denari
O jumatate de kilogram de matase alba = aproape 1 denar
O jumătate de kilogram de mătase mov autentica = 9 denari
Sume atribuite la angajări  
Un secretar = 15 denari pe luna
O persoana care citea = 12 denari pe luna (probabil un fel de abonament, cateva ore pe zi)
Un mesager = 9 denari pe luna (probabil un fel de abonament)
Un Haruspex (ghicitor sau ghicitoare ) = 10 denari pe luna (probabil un fel de abonament)
Un soldat legionar, folosit ca garda de corp privată  = 20 denari pe luna plus mâncare
Un Praetorian, folosit ca si garda de corp profesionistă = 60 denari pe luna plus mâncare
Un Centurion ( soldat profesionist din legiuni ) = 300 de denari pe lună
Lucrator la munca în ferma = 25 denari pe lună plus mancare
Zugrav si decorator, care prepara si vopselele cu tehnica sa = 75 denari pe lună, plus mâncare
Pictor sau sculptor = 160 denari pe lună, plus mâncare
Cărăus cu cămila sau măgarul = 25 denari pe lună
Taxa anuală pentru profesori generaliști = 180 denari
Taxa lunară pentru profesor meditații în  particular, per elev, învățăm. elementar = 50 denari
Grammaticus (limba latina sau greaca si literatura, geometrie, meditații în  particluar), per student, lunar = 200 denari
Baiat insoțitor pentru baie, pentru a ajuta la spălat = un sfert de denar pentru ajutor la fiecare 2 insoțiri
Alimente
O jumatate de litru de vin Falernian, de cea mai buna calitate = aproape 2 denari
O amfora de vin obisnuit = 4-5 denari
8 kilograme de struguri de masa = 1 denar
O masura de carne = 6-7 denari
O masura de fasole = 6-7 denari
O halba de ulei de masline proaspat = 2 denari si jumatate
O halba de miere de cea mai buna calitate = 2 denari si jumatate
1 kilogram de carne de porc =  aproape 1 denar
2 kilograme de carne de vita = 1 denar
2 kilograme de peste de apa dulce =  1 denar
1 modius de grau ( aproximativ 9 litri, ca volum ) = 6 denari
1 modius de orz ( aproximativ 9 litri, ca volum ) = aproape 4 denari
1 sextarius ( aprox. 600 mililitri ) de condiment sărat = o jumatate de denar
1 sextarius ( aprox. 600 mililitri ) de vin bun = aproape 2 denari
1 modius ( aproximativ 9 litri, ca volum ) de sare = 6 denari
Sclavi
O fată frumoasă, tânără, sclavă pentru plăceri = 2000 - 6000 denari
Un sclav obișnuit = 500-1500 denari
O sclavă care știa să cânte = 4000 denari
Un sclav priceput la munca în podgorie = 2000 denari