vineri, 17 februarie 2017

ROMÂNIA - PROTESTE


Sunt mândru de poporul meu care s-a opus cu dârzenie încercărilor guvernării murdare a P.S.D. de a proteja corupția prin legislație permisivă. Sunt bucuros că s-a afirmat o nouă generație de români care știu că trebuie să se opună abuzurilor și mașinațiunilor josnice ale guvernanților din noua  “Ciumă Roșie”. La început de an 2017 sute de mii de români cu energie se opun corupției și șarlatanilor din govern prin proteste de stradă uneori grandioase, arătând lumii fondul democratic al României, primind din toată lumea aprecieri măgulitoare.
Am să consemnez în acest articol evoluția protestelor așa cum am consemnat-o mai ales din comunicatele presă necorupte de mizeria guvernamentală.
Primul protest a avut loc chiar în ziua de miercuri 18 ianuarie 2017 când mizerul de slugoi devenit ministru de justiție, Florin Iordache a anunțat că ministerul său pregătește o lege a grațierii. Atunci românii au înțeles că este vorba de o lege care să scape de condamnări și să protejeze pe toți PENALII din PSD. Legea era prezentată cu falsitate ca un act de clemență pentru circa 2500-3000 de oameni din penitenciare și ca o ușurare a condițiilor de detenție.

Drept reacție, mii de români s-au mobilizat și au ieșit în acea miercuri în stradă. Aproximativ 3.000 de persoane au protestat la Guvern, unde au scandat „Jos penalii!” și „DNA să vină să vă ia!”. Oamenii s-au adunat și la  Cluj Napoca, Sibiu, Iaşi, Craiova, Timișoara, Oradea, Constanța și multe alte orașe.
Un al doilea protest a urmat în 22 ianuarie. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă, în semn de protest față de Legea grațierii și modificare Codurilor Penale. Protestatarii au strigat „PSD, ciuma roșie”, „DNA să vină să vă ia”, „Dragnea, nu uita, așteptăm și cartea ta”. 
Conform estimărilor oficiale,  30.000 de oameni au protestat în Capitală, în Cluj s-au adunat 5.000 de persoane, Constanța - 1.500, Sibiu și Iași - peste 1.000, Timișoara - peste 2.000. Un moment important a fost apariția în Piața Universității din București a președintelui Klaus Iohannis, care a declarat că a ieșit în stradă pentru a-și manifesta dezaprobarea că un grup de politicieni cu probleme penale vor să slăbească statul de drept și este „nadmisibil”. Oamenii l-au salutat și i-au strigat numele. 
Al treilea protest a avut loc în 29 ianuarie. Peste 100.000 de români au scandat în București și în zeci de orașe din țară împotriva ordonanțelor Guvernului PSD. În Capitală, în Piața Victoriei s-au adunat peste 50.000 de manifestanți, care au scandat: „PSD/Ciuma Roșie", „Fără grațiere" , „Hoții!", „DNA/ Să vină să vă ia", „Nu amnistie/Democrație!". Totodată, oamenii au cerut demisia ministrului Justiției, Florin Iordache, și a Avocatului Poporului, Victor Ciorbea.
Manifestările au avut loc cu o zi înainte ca Ministerul Justiţiei să organizeze o dezbatere publică pe tema acestor proiecte legislative. Astfel, protestatarii au mers în marș la Ministerul Justiţiei, Consiliul Național al Audiovizualului, sediul Avocatului Poporului și sediul Guvernului din Piața Victoriei. La Cluj, numărul protestarilor a fostla circa 15.000. În multe orașe din țară au fost proteste masive. La Sibiu - peste 10.000 de protestari, la Timișoara - peste 11.000, la Brașov - circa 3.000 de persoane, la Iași - peste 3.000, la Constanța - peste 1.000 de persoane. 
Al patrulea protest a avut loc în 31 ianuarie și a marcat începutul a 12 zile de proteste consecutive. Peste 15.000 de persoane s-au mobilizat rapid, în Capitală, pentru a reacționa la decizia Guvernului de a adopta pe ascuns OUG privind grațierea și modificarea Codului penal și de procedură penală, fără să țină cont de protesele masive de stradă. La scurt timp, președintele Klaus Iohannis a publicat, pe contul său de Facebook, o reacție după adoptarea OUG privind modificarea Codurilor Penale. Șeful statului a notat că misiunea sa este „restabilirea statului de drept”, dar și că „sfidarea PSD la adresa poporului este deplină”.
În seara de 1 februarie: 300.000 de oameni au potestat, în toata țara. Dintre aceștia, 150.000 au manifestat la Guvern. Ministrul Justiției, Florin Iordache, a încercat din nou să minimizeze efectele ordonanței, spunând că „nu e nimic ilegal sau imoral” în textul ordonanței. Între timp, ambasadele a șase țări occidentale, partenere ale României, își exprimă îngrijorarea și cer Executivului să nu abandoneze lupta anticorupție. După ora 22.30, în Piața Victoriei din Capitală, au apărut suporterii din galeriile echipelor de fotbal, care au aruncat cu petarde spre jandarmi. În vreme ce manifestanții strigau „fără violență!”, jandarmii au izolat Piața și au aruncat cu gaze lacrimogene. În urma conflictului, mulți protestatari au plecat spre case. ​
In seara de 2 februarie, aproximativ 80.000 de oameni au scandat în fața Guvernului „Comunismul n-a murit, este Dragnea travestit”. La nivel național, peste 100.000 de oameni au ieșit în stradă. La București, la ora 22.30, conform estimărilor oficiale, se aflau în Piața Victoriei 80.000 oameni, număr în scădere. La Cluj, sunt 40.000 de oameni, la Timișoara - 20.000, la Iași - 8.000, iar la Sibiu 10.000 și Brașov - 5.500. Șapte persoane au fost reținute pentru implicarea în incidentele din Piața Victoriei, de miercuri seară, potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.  Acuzaţiile sunt: ultraj, tulburarea linistii si ordinii publice, port si folosirea de obiecte periculoase. O a opta persoane este cercetată, dar oamenii legii nu au luat încă măsuri preventive contra ei. 
In seara de 3 februarie,  peste 350.000 de oameni au protestat în întreaga țară împotriva Guvernului Grindeanu. 150.000 s-au manifestat la București, în Piața Victoriei, iar peste 50.000 la Cluj. S-a scandat „Hoții!" sau „PSD, Ciuma roșie!". Pentru prima oară la un protest, în Capitală au fost proiectate mesaje gigant pe clădiri, cu mesaje anti-PSD și împotriva Guvernului Grindeanu. 
Și în celelalte orașe din România s-a înregistrat un număr impresionant de persoane. Peste 50.000 de persoane au ocupat Piața Unirii din Cluj, precum și străzile laterale ale pieței. La protestele din Cluj participă și o trupă de toboșari celebri, Cercul Întreg. În Constanța s-au strâns peste 10.000 de oameni, printre care și o persoană ce se află în căruciorul cu rotile. In Sibiu s-au strâns peste 20.000 de persoane, iar în Timișoara - peste 25.000 de oameni.
In cursul zilei de 4 februarie a avut loc Marșul copiilor. Aproximativ 10.000 de părinți cu copii au protestat în fața Guvernului, unde au transmis Executivului: „Lăsați-mă, vă rog, să trăiesc în țara mea!”. În cursul serii, în Bucureşti şi în ţară au protestat peste 420.000 de oameni. Presiunea străzii i-a făcut pe social-democrați să dea un pas înapoi, astfel că au anunțat abrogarea OUG 13.
In seara de 5 februarie, peste 300.000 de oameni au protestat în fața Guvernului. În toată ţara, peste 600.000 de manifestanţi au ieşit în stradă. Cabinetul Grindeanu a abrogat OUG controversată. Și la Palatul Cotroceni, 1.000 de contramanifestanţi au cerut demisia preşedintelui Klaus Iohannis.
In seara de 6 februarie, au continuat protestele față de Ordonanța privind Codurile Penale, chiar dacă actul normativ a fost abrogat. Protestele față de Ordonanța privind Codurile Penale continuă şi luni, chiar dacă actul normativ a fost abrogat. Peste 25.000 de oameni au ieşit în stradă. La Cotroceni, aproximativ 1.000 de persoane au cerut demisia preşedintelui
In seara de 7 februarie, peste 6.000 de manifestanţi au strigat „Zi de zi aici vom fi!". La Cotroceni, aproximativ 1.500 de persoane au cerut demisia preşedintelui Iohannis. S-a scandat: „Vă dăm suta înapoi numai să scăpăm de voi!”, „Refuz! Refuz! Refuz acest abuz!”, „Jos guvernul mincinos!”, „Cine nu sare nu vrea schimbare!”, „În democrație, hoții stau la pușcărie!”, „Iliescu nu fi trist și Dragnea e comunist!” și „Dragnea și ai lui, trădători neamului!”.
In seara de 8 februarie, aproximativ 7.000 de oameni au protestat împotriva Guvernului Grindeanu, în Piața Victoriei. La Cotroceni, aproape 200 de persoane i-au cerut demisia președintelui Iohannis. Manifestanţii au scandat „Hoţii", „Demisia", au cântat imnul şi au aprins lanternele telefoanelor mobile. 
In seara de 9 februarie, peste 5.000 de persoane au scandat împotriva Executivului. Aproximativ 400 de persoane au cerut, în faţa Palatului Cotroceni, demisia preşedintelui. Manifestanții au scandat: „Votați Ordonanța 14!”, „Vă rugăm să ne scuzați, nu producem cât furați!”, „Hoții!”, „PSD, ciuma roșie!”, „Nu mai vrem hoţie, vrem democraţie!”, „Vă dăm suta înapoi, numai să scăpăm de voi!”, „Guvern de hoţi şi de mafioţi!”, „Tăriceanu şi ai lui, slugile Kremlinului!” şi „Rămânem uniţi, nu ne păcăliţi!”.
In seara de 10 februarie, peste 7.000 de persoane au scandat, în Piaţa Victoriei, lozinci împotriva Cabinetului Grindeanu. Şi la Cotroceni, zeci de persoane au manifestat împotriva preşedintelui Klaus Iohannis.
In seara de 11 februarie, Aproximativ 10.000 de protestatari au manifestat, în țară, în ciuda temperaturilor scăzute. În fața Guvernului au demonstrat aproximativ 5.500 de persoane, iar alte 300 au cerut demisia președintelui Iohannis, la Palatul Cotroceni.
In seara de 12 februarie, 70.000 de persoane au lansat „Operațiunea Tricolorul”, în Piața Victoriei. Alte 30.000 au protestat în marile orașe. Românii din Paris, Dublin și Berlin, solidari cu protestatarii din țară. Și la Palatul Cotroceni au manifestat aproximativ 1000 de persoane.
In seara de 13 februarie, aproximativ 1.000 de persoane au cerut demisia Guvernului PSD, la Palatul Victoria. Alte câteva sute au demonstrat, în mai multe orașe din țară. Și la Palatul Cotroceni s-au strâns câteva sute de persoane.
In seara de 14 februarie,  peste 1.000 de persoane au demonstrat în Piața Victoriei. Situația în alte orașe: Sibiu - zeci de manifestanți au cerut demisia Guvernului; Oradea - au protestat aproximativ 30 de persoane; Constanța - aproximativ 30 de persoane; Brașov - 50 de persoane; Timișoara - 50 de persoane; Craiova - 20 de persoane; Ploiești - câteva zeci de persoane; Iași - 20 de persoane.
In seara de 15 februarie, în Piața Victoriei au fost peste 700 de protestatari. Alte câteva sute au manifestat și în alte orașe din România.
Pe data de 16 februarie în Piața Victoriei, din Bucureşti, sunt aproximativ 5.500 de manifestanți, potrivit unor surse oficiale, citate de Agerpres. Vremea era foarte geroasă.
Ca și în serile precedente, protestatarilor le-a fost pus la dispoziție ceai cald.
Oamenii au pancarte pe care scrie: "Ghiță, te aștept diseară la portiță, iar pe Bombonica la mititica'', ''Vrem în România, nu în Ro-hoția'', ''Ceaușescu nu a murit, și-a lăsat mustață'', ''Nu amnistie!'', ''#Rezist pentru România mea'', ''Pesediști pensionari, nu mai apărați penali!'', ''Trezirea, pierdem democrația'', ''DNA să vină să vă ia'', ''PSD, reformează-te'', ''Dragnea și Tăriceanu, expirați politic''. Ei strigă: ''Nu plecăm'', ''Cine nu sare, nu vrea schimbare'', ''Noaptea, ca hoții'', ''Rușine să vă fie'', ''Jos penalii'', fluieră și unii manifestanți bat la tobe.
Peste 1.000 protestatari s-au adunat în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, la Sibiu sunt 1.000 de oameni în stradă, iar la Iaşi, protestele continuă în ciuda faptului că este cod galben de ninsoare, transmite Mediafax.
In ziua de 17 februarie în Piața victoriei s-au adunat din nou protestatari perseverenți.
Imagini pentru Protestul cu tricolor luminos



miercuri, 28 decembrie 2016

MORAY


Moray (Quechua: Muray) este un sit arheologic incaș din Peru, la aproximativ 50 km nord-vest de Cuzco, pe un platou înalt, la aproximativ 3.500 de metri altitudine și la vest de satul Maras. Locația arheologică conține ruine incașe neobișnuite, cea mai mare parte formată din mai multe depresiuni circulare pentru terase, dintre care cea mai mare se află la aproximativ 30 de metri  adâncime. Ca multe alte site-uri incașe, are și un sistem de irigare.

Scopul acestor depresiuni (terase săpate în adâncimea terenului) este incert, dar adâncimea lor, proiectarea și orientarea în ceea ce privește vântul și soarele creează o diferență de temperatură de 15 ° C între partea de sus și de jos. Este posibil ca această diferență mare de temperatură, a fost folosită de incași pentru a studia efectele diferitelor condiții climatice asupra culturilor. Speculația despre locația aceasta arheologică a dus la discuții despre Moray ca fiind o stație de experiment agricol incașă. Condițiile sale microclimatice și alte caracteristici importante au condus la presupunerea că locul astfel amenajat era utilizat ca un centru pentru studiul antic al aclimatizări, și hibridizări speciilor sălbatice de legume, care au fost modificate sau adaptate pentru consumul uman.

Amenințările de degradare prin eroziune monumentului
In timpul sezonului ploios din 2009-2010, regiunea Cusco a primit un nivel ridicat de precipitații, care sunt atipice zonei și care au provocat daune permanente la ruinele Moray. Nivelurile de terase ale complexului, care sunt construite din piatră și pământ compactat, au fost avariate pe scară largă. Apele de ploaie excesive a subminat solul de sub structură.
 Partea de est a cercului principal sa prăbușit în cursul lunii februarie 2010, provocând îngrijorări cu privire la permanența site-ului ca o atracție turistică de top în Peru. O structură temporară de sprijin din lemn a fost ridicată pentru a preveni prăbușirea în continuare până când lucrările de reconstrucție ar putea începe.
Lipsa de fonduri și continuarea precipitațiilor anuale împiedică progresul lucrărilor de refacere. Acest sit arheologic interesant, care constituie o parte importantă a turismului în regiune continuă să fie expus riscului de degradare în continuare. Ar trebui să nu lucrările de reparații să fie finalizate și menținute în ritm intens în anii viitori.

Imagini pentru Moray

Imagini pentru Moray

Imagini pentru Moray

Imagini pentru Moray

Imagini pentru Moray

Imagine similară 

Imagini pentru Moray

Imagine similară

Imagini pentru Moray

Imagini pentru Moray


duminică, 25 decembrie 2016

SAKSAYWAMAN


Saksaywaman, Saqsaywaman, Sasawaman, Saksawaman, Sacsahuayman, Sasaywaman  sau Saksaq waman (în limba Quechua, waman înseamnă șoim. Există grafii hispanizate precum Sacsayhuaman, Sacsayhuaman, Saksayhuaman, Saxahuaman și altele) este o citadelă la periferia de nord a orașului Cusco, din Peru, capitala istorică a Imperiului incaș. Primele secțiuni au fost construite de cultura Killke în jurul anului 1100. Cei din această cultură au ocupat zona din jurul anului 900. Complexul a fost extins și adăugat de incași prin sec. al 13-lea. Incașii au construit ziduri de piatră fără lianți folosind blocuri uriașe. Muncitorii au taiat cu grijă blocurile de rocă pentru a le potrivi bine împreună fără mortar. Complexul arheologic se află la o altitudine de 3.701 de metri. Din 1983, Cusco și Saksaywaman împreună au fost cuprinse pe lista UNESCO privind Patrimoniul Mondial, pentru recunoaștere și protecție.
Locația arheologică de origine incașă Sacsayhuaman, mai este menționată și sub alte nume, menționate mai sus, însemnând "Royal Eagle" (Vulturul Regal). Complexul arhitectural a fost o cetate-templu, o citadelă, și străjuia la marginea de nord a fostei capitale incașe Cuzco. Complexul construit în formă finală în timpul domniei lui Pachacuti (1438-1471 e.N.) și a succesorilor săi, are zidurile masive, bine construite și cu atribute megalitice. El a rămas astăzi ca o mărturie atât a puterii incașe, ci și a abilităților arhitecților incași, care în abordarea lor au amestecat armonios structurile lor monumentale în peisajul natural. Cetatea-templu, sau citadela Sacsayhuaman mai este încă folosită astăzi pentru ceremonii de reconstituiri de inspirație incașă.
Construcția 
Această cetate a fost cea mai mare structură construită de către incași, din punct de vedere al volumului individual al blocurilor de rocă flosite. Ea a fost realizată pe un promontoriu stâncos mai ridicat cu care se confruntă solul mlăștinos nordic din afara capitalei incașe, Cuzco. Descoperiri de ceramică indică faptul că site-ul a fost anterior ocupat de rezidenți incași. Construcția a fost începută (peste vechile urme) în timpul domniei marelui constructor al Imperiului incaș, Pachacuti Inca Yupanqui, sau poate de către fiul său, Thupa Inca Yupanqui, la mijlocul sec.al 15-lea. Se presupune că primele structuri au fost realizate folosind doar lut. Domnitorii ulteriori au înlocuit structura perisabilă cu o zidărie magnifică care a angajat imense blocuri poligonale fin taiate, multe dintre ele de peste 4 metri în înălțime și cu o greutate de peste 100 de tone. Pentru a finaliza un astfel de proiect impresionant s-au implicat peste 20.000 de muncitori, majoritatea de la popoarele cucerite. Aceștia au fost folosiți atât la extragerea materialului din carieră, cât și la eificare. Se pare că s-a folosit un sistem de lucru calculat și de rotație prin care 6000 de oameni lucrau în carieră, în timp ce ceilalți 4000 au săpat șanțuri și au pus bazele. Zidurile cetații au fost construiți în secțiuni verticale, și probabil că fiecare secțiune a intrat în responsabilitatea unui anumit grup etnic de muncă.
Incașii s-au dovedit buni maieștri pietrari. Blocurile immense necesare au fost extrase din carieră în formă definită folosindu-se numai pietre mai dure și unelte de bronz. Semnele de pe blocurile de piatră indică faptul că au fost lucrate, în cea mai mare parte, prin percuție, mai degrabă decât prin tăiere. Blocurile au fost mutate folosindu-se funii, bușteni, stâlpi, pârghii, și rampe de pământ (indicatoare pot fi încă observate la unele blocuri). Unele pietre au încă noduri proeminente din masa lor, sau crestături, elemente care au fost folosite pentru a ajuta muncitorii la prinderea blocurilor, pentru ridicare și transport. Faptul că blocurile de rocă au fost cioplite aproximativ în cariere și apoi prelucrate din nou la destinația lor finală este indicat în mod clar prin exemple lăsate neterminate la cariere și pe diverse căi către construcție. Tăierea fină și stabilirea blocurilor de pe locul lor a fost atât de precisă încât mortarul nu a fost necesar. In cele din urmă, o suprafață finită a fost asigurată folosindu-se frecarea cu pietre de polizat și cu nisip.
Incașii au supravegheat minuțios geometria blocurilor de rocă și s-au asigurat că blocurile se vor interblocata și pereții au fost înclinați pentru a maximiza rezistența lor la deteriorarea prin cutremure. Timpul a dovedit eficiența lor, astfel că 500 de ani de cutremure au făcut extrem de puține daune structurilor fiind lăsate în starea lor completă, iar Sacsayhuaman nu este o excepție.
Probleme de aspect
In cazul în care era corectă teoria că toate structurile din zona Cuzco au fost concepute pentru a crea o formă a animalului sud-american puma când zona era privită de sus, atunci Sacsayhuaman constituia capul animalului imaginat. Cetatea are trei terase distincte, care se retrag în spate una față de cealălaltă. Zidurile, fiecare atingând o înalțime de 18 metri, sunt dispuse într-o manieră de zig-zag. Se întind peste 540 de metri, astfel încât fiecare perete are până la 40 de segmente, Acestea au permis apărătorilor a prinde pe atacatori într-un schimb de proiectile favorabil (săgeți, sulițe și altele). 
Volumul estimat de piatră este de peste 6.000 de metri cubi. Estimările pentru greutatea celor mai mari blocuri de andezit variază de la 128 tone la aproape 200 de tone.
Proiectul apărării a fost ajutat, de asemenea, de curbura generală a întregii fațade a cetății. Arhitecții incași au căutat de foarte multe ori să amestece armonios structurile lor în peisajul înconjurător natural. Ca urmare conturul cetății Sacsayhuaman a fost construit în mod similar pentru a imita conturul muntos din spatele ei. Acest lucru apare evident mai ales atunci când soarele creează umbre triunghiulare profunde între terasele în zig-zag exact în același mod în care o face lanțul muntos, cu vârfurile și văile sale.
Un alt considerent defensiv este acela că există doar o singură ușă mică pe fiecare terasă care să permită acces spre clădirile interioare și turnurile  din spate de pe deal. Relatări ale martorilor oculari spanioli vorbesc de un mare turn circular cu patru sau cinci etaje, amplasat central în interiorul cetății. Bazele sale ale altor două două turnuri pot fi văzute astăzi. La partea din spate a complexului, într-o zonă cunoscută sub numele de Suchuna, au existat mai multe terase, dependinte, și un sistem de alimentare cu apă, inclusiv cisterne și apeducte. Unele dintre clădiri aveau ferestre (deschideri) mari, orientate peste oraș. Deasemeni există urmele bine conturate ale unor terase în trepte tăiate în coasta dealului Rodadero, pe care se crede că a existat un altar religios, probabil dedicat zeiței pământului, Pachamama, sau o platformă pentru observații astronomice.
Folosire
Se apreciază că la finalizare cetatea a avut o capacitate de cel puțin 1000 de războinici, dar era rareori necesar ca incașii să o populeze la capacitate deoarece nu au suferit invazii și amenințări de la state inamice. Probabil, din acest motiv, construcția Sacsayhuaman a fost concepută cu funcțiune mai amplă decât aceea de fortăreață. Complexul de temple de aici a inclus, mai ales unul al zeului soarelui Inti, și a fost folosit ca locație pentru diverse ceremonii incase. De asemenea, Sacsayhuaman a fost un mare depozit de stocare incaș pentru arme, armuri, produse alimentare, textile valoroase, ceramică, unelte din metal, și metale prețioase.
Sacsayhuaman a funcționat ca cetate în timpul cuceririi spaniole din Peru începând cu anul 1532. Spaniolii, conduși de Francisco Pizarro, au cucerit Cuzco la scurt timp după uciderea domnitorului incas, Atahualpa, în 1533, dar apoi s-au confruntat cu un asediu organizat și susținut  de o mare armată incașă. Pizarro a trimis pe fratele său, Juan, să atace fortăreața Sacsayhuaman folosind cavalerie și scări de asalt. Ofensiva a avut succes, chiar dacă Juan a murit în luptă, iar ocuparea cetății a permis spaniolilor de a rezista, la rândul lor, unui asediu.

Utilizarea târzie

In urma prăbușirii imperiului incas după invazia europeană, cele mai multe dintre pietrele de la Sacsayhuaman au fost refolosite ca materiale în clădirile coloniale de la Cuzco.
In timp scurt, de numai câțiva ani, blocurile de piatră ale construcției au început a fi luate de cuceritori, astfel că a fost demolată o mare parte a complexului. El a fost distrus bloc-cu-bloc pentru a construi noi clădiri guvernamentale și religioase spaniole ale orașului colonial, precum și casele spaniolilor cei mai bogați.

Ruinele au fost acoperite cu pământ de spanioli pentru a preveni utilizarea lor de către forțele rebele incașe. Ca urmare fortăreața nu a fost redescoperită până la o excavare din anul 1934. Astăzi, ruinele cetății sunt locația pentru festivalul anual incaș Reenactment INTI Raymi, organizat la solstițiul de iarnă.

De cercetat : Huaca de Chena, Tahuantinsuyo

Imagini pentru SAKSAYWAMAN

Imagini pentru SAKSAYWAMAN

Imagini pentru SAKSAYWAMAN

Imagini pentru SAKSAYWAMAN

Imagini pentru SAKSAYWAMAN

Imagini pentru SAKSAYWAMAN

Imagine similară
Zidărie incașă pe o stradă din Cusco

Imagine similară
În 1950, un cutremur major a devastat mănăstirea, dezvăluind o parte a complexului templului inițial.

Imagini pentru SAKSAYWAMAN

Imagini pentru SAKSAYWAMAN

Imagini pentru SAKSAYWAMAN

Imagini pentru SAKSAYWAMAN
Ruinele Templului Soarelui de la Saksaywaman